Fulgere de lacrimi

Mii de gânduri negre îmi tună în minte, umplând zeci de pagini
Pe care le întorc la stadiul de copaci, fulgerându-i cu imagini

Poezii 7

Se vede cenuşa rămasă pe margini. În departare, vulcani aruncând cu lavă şi patimi
Sigilând vederea limpede prin obiceiuri şi datini
şi nu ne putem elibera decât prin lacrimi.

Aşa că las o picătură să cadă peste gânduri.
De pe gânduri alunecă pe copaci, de pe copaci pe rânduri.
Rândurile împrăştie lacrimi în cele patru vânturi,
O adiere bate şi din păduri întunecate
face foi luminate în loc de scânduri.

Doamne, îţi multumesc că mi-ai dat puterea să plâng
Şi-un gând frumos care mă face să zâmbesc acum, când termin acest rând.

Foto: Pixabay