Ma uit in morminte
Mă uit în morminte, văd corpuri ale păcii aruncând în aer porumbei
Prinși cu sfori ca niște zmei, în speranța că ar putea aduce anarhia odată cu ei
Văd îngerii pregătindu-și trâmbițele, ascutindu-și sulițele
Gata să străpungă falșii pescari care-și aruncă năvoadele și undițele.
Și prind milioane de nevertebrate, le păteaza culoarea, le distruge calea
Le fură vederea, auzul, le modifică chemarea, le-mpiedica urcarea.
Văd demoni în fruntea armatelor inamice, ațâțând spiritele
Ascunzându-și intențiile, colții, coarnele, ghearele, copitele
Ascunzând nevăzutul, acuzând neprevăzutul, crăpând scutul credinței cu șarje de deznădejde
Vestejind copacul vieții sau, cel puțin, dând impresia că o pot face, dar aveți nădejde!
Pentru că văd și iubire și smerenie, o mică parte din începutul infinit al milei Domnului
Văd pârjolul cum fuge din fața suflării cerești venite din fiul omului
Văd suflete cum se zbat să scape din mrejele somnului forțat
Dar și un idol făcut una cu pământul din care-a fost prelucrat,
I-am văzut pe toți, în sfârșit pot să mă văd pe mine, cât de murdar sunt
Doamne ia-mi vederea sau lasă-mă să mă curăț plângând.
Foto: Pixabay
Recent Comments