Tara pe cale de disparitie

Probabil că, atunci când o să citeşti acest titlu, o să te gândeşti că voi vorbi despre Mozambic, Sudan sau alte nume care te fac să te întristezi pentru câteva minute pentru ca, mai apoi, să revii la viaţa de om “silit să se descurce”. Dar nu.

pietrele-doamnei-202192_640

Acum vorbesc despre România. Cum altfel aş putea numi o ţară care nu mai are dreptul să existe, la nivel de faptă? Ca gând, da, suntem români. Din vorbă la fel, pentru că e uşor să fim patrioţi pe internet. Nu doare, ba chiar dă bine. Însă fapta e, mai nou, cea care intră sub incidenţa legii 377 /13.01.2016 sau modificarea ordonantei 31/2002, ce vizează, aşa cum scrie în Monitorul Oficial, “modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii”.

Cele de mai sus ar fi rămas doar nişte citate şi nişte cifre, dacă nu am ţine cont că suntem în momentul în care istoria şi termenii, conform oricărui fel de DEX, sunt daţi peste cap.

“Primul pas spre lichidarea unui popor este să-i ştergi memoria. Îi distrugi cărţile, cultura, istoria şi altcineva îi scrie alte cărţi, îi dă o altă cultură, îi inventează o nouă istorie. Între timp, poporul începe să uite ceea ce este şi ceea ce a fost, iar cei din jur îl vor uita şi mai repede”, spunea istoricul Milan Hubl.

Şi nu l-aş crede, dacă nu aş vedea cenzura, adaptată la 2016, cu tot cu ceea ce pare a fi un acord scris al presei întregi, care bagă toate gesturile din ultimele două luni undeva, sub saltea. Pe de-o parte, există problema modelelor. Valeriu Gafencu, prin toate chinurile de a-i fi păstrat titlul de cetăţean de onoare al Târgu-Ocna, măcar după moarte. De parcă ăsta ar fi compensat torturile. Radu Gyr, poetul condamnat la moarte pentru artă, Părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa – arestat pentru că şi-a iubit ţara, dar şi Mircea Vulcănescu, vinovat pentru a fi fost intelectual. Pentru că nu poţi ataca întreaga istorie, începi cu o mică piesă din puzzle – site-ul LegendeVii.

Continui cu Cedry2k, cel ce reprezintă o voce puternică în faţa tinerilor şi care îndrăzneşte să vorbească despre cei de mai sus. Îl acuzi de fascism, scoţând din context versuri, ca toţi presarii trecuţi de examene pe pile, fără să îl fi ascultat. Nici măcar nu e despre el acest text. Nici despre Silvia Radu, a cărei expoziţie artistică a fost cenzurată. Fără ghilimele.

Oricum, toate astea înseamnă situaţii temporare. A avut grijă viitoarea programă şcolară de asta. Mai puţină istorie şi geografie, mai deloc latină pentru că e vorba despre rădăcini prea cimentate. Mai multă educaţie de orice fel, dar nu de-aia bună.

Timp în care se susţin practicile Occidentale şi tendinţele de a ne alinia gândirii “europene”. Timp în care statul vinde teritorii, pe ascuns, Ungariei. Tinerii capătă o oază de informaţie, servită greşit. Apoi, li se “servesc” din “underground” modele condamnate încă o dată pentru curajul de a-şi fi iubit ţara. Aia la care tu aproape că plângi, atunci când îi vezi minunăţiile. Iar în tot acest timp, ea piere. Sub ochii tăi.

Foto: Pixabay