Sfinti “de scoala noua”

În dimineaţa zilei de ieri, pe măsură ce Utrenia şi Ceasurile curgeau, obişnuita coadă de la raclă începea să crească. Acatistul Sfântului Efrem cel Nou a explicat motivul acestei schimbări, iar Sfânta Liturghie ce a urmat a adus în biserică din ce în ce mai mulţi oameni.

DSCI0432

Prima prăznuire oficială a Sfântului Efrem cel Nou, conform calendarului lansat de B.O.R., a avut loc ieri, 5 mai. Sărbătoarea a însemnat şi bucuria aducerii moaştelor Sfântului. Atunci, Mănăstirea Radu Vodă din centrul Bucureştiului a redevenit, ca de obicei, loc de pelerinaj. Însă, moaşte ale Sfântului se găsesc şi la Biserica Tuturor Sfinţilor Români (zona Trapezului, Bucureşti) şi Mănăstirea Chiajna (Giuleşti, Bucureşti).

Pentru credincioşi, Sfântul Efrem cel Nou poate face parte din “şcoala nouă” de făcători de minuni. Canonizat în 2011, Sfântul şi-a căpătat rapid renumele de grabnic ajutător, vindecător de boli, vindecător de dependenţe de droguri şi protector al femeilor care îşi doresc copii. Deja, în librăriile de profil se găsesc nu mai puţin de şase cărţi cu mărturii de minuni – doar în ţara noastră.

Cu o zi înainte, a fost prăznuită şi Sfânta Monica, mama Fericitului Augustin.   Ocrotitoarea soţiilor necăjite şi-a botezat bărbatul păgân în credinţă şi şi-a întors fiul din destrăbălare până când Fericitul Augustin şi-a câştigat un loc în sinaxar. Icoane cu Sfânta Monica avem pe piaţă într-un număr mic. Moaştele sale se găsesc doar la Roma. Însă, printre vorbele de înţelepciune pentru care a rămasc cunoscută sunt şi acestea, dedicate soţiilor:

“Să fiţi blânde, să vă ascultaţi soţii şi să nu căutaţi niciodată motive de ceartă. Căsătoria înseamnă linişte, dar şi tăcere şi înţelegere.”

În rândul sfinţilor care ies în evidenţă  şi a căror faimă sporeşte în urma minunilor pe bandă rulantă se numără şi Sfântul Paisie Aghioritul. Canonizat la începutul acestui an, Sfântul a oferit credincioşilor şi darul de a-l putea vedea în câteva documentare de pe internet. În aceeaşi categorie intră şi Sfântul Nectarie, cu care putem găsi chiar şi câteva fotografii. Românii au fost fericiţi cu minuni făcute de el încă de mai mulţi ani, iar mănăstirea care îi găzduieşte moaştele poartă faima de “Eghina românească“.

Pentru că activitatea religioasă i-a fost incontestabilă, voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt, canonizat în 1992, se regăseşte în calendarul ortodox şi va fi prăznuit în curând, pe 2 iunie.

Sfinţii de mai sus, prăznuiţi în această perioadă sunt doar o parte dintre cei care stârnesc întregi discuţii şi devin subiect de cărţi de minuni, mulţumită rugăciunilor lor. O mănăstire precum Radu Vodă adună, la Sfânta Liturghie, şi o generaţie nouă de prunci cu nume precum Nectarie, Nectaria, Efrem sau Efrema.  Pentru că  sfinţii “de şcoală nouă” generează şi noi vieţi care să le dăruiască recunoştinţă.