Despre slujba Sfintei Liturghii

Se ştie deja că Sfânta Liturghie este slujba cu cea mai mare însemnătate din Biserica Ortodoxa şi este cunoscută şi ca cea mai clară dovadă a conlucrării dintre om şi Dumnezeu.

De stiut 2

Importanţa Dumnezeieştii Liturghii vine din faptul că participanţii primesc harul şi binecuvântarea lui Dumnezeu, dar şi din faptul că, în timpul slujbei, Pâinea şi vinul aduse ca Daruri de către preot, se prefac (în chip nevăzut, dar real) în Trupul şi Sângele Mântuitorului, din care se pot împărtăşi toţi credincioşii, prin Taina Euharistiei (gr. – mulţumire).

Întemeierea Liturghiei este atestată în Noul Testament, prin cuvintele Mântuitorului: “Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu…” şi “Beţi dintru acesta toţi, acesta este sângele Meu, care pentru voi şi pentru mulţi se varsă, spre iertarea păcatelor…” [Mc. XIV, 22-24], (cuvinte păstrate în cadrul Liturghiei), precum şi urmarea cuvintelor, “Aceasta să faceţi întru pomenirea Mea“.

În timpul slujbei Sfintei Liturghii, are loc şi Proscomidia, o slujbă mai puţin cunoscută de credincioşi, din cauza caracterului ei tainic. Acesta este săvârşită de către preot, în Sfântul Altar, la Proscomidiar. Aceasta are loc înainte de începerea Liturghiei şi este o rânduială separată, însă face parte din această slujbă.

Prescura din care se realizează Agneţul (bucata de pâine în formă de cub ce este sfinţită şi devine Trupul lui Hristos) este un alt element al Liturghiei, la fel ca şi Sfintele Vase – Discul şi Potirul în care se ţine Euharistia. Din prescură se scot părticele ce sunt puse pe Sfântul Disc, iar preotul scoate şi miride – firimituri de pâine, pentru sufletele celor vii şi ale celor adormiţi.

Pomelnicul este, de asmenea, important pentru slujbă şi credincioşi şi trebuie scris într-un mod diferit faţă de Acatiste.

Educaţia din familie, orientată către frecventarea bisericii, a avut un rol foarte important în hotărârea de a deveni creştin “practicant” (o expresie ce pare pleonastică – creştinul adevărat nu poate fi altfel decât practicant… ). Din fericire, există şi altfel de situaţii – cei care au venit la biserică din curiozitate sau în alte situaţii – limită ale vieţii, dar care, prin perseverenţă, au reuşit să se obişnuiască şi cu programul dar şi cu atmosfera din biserică!

Totuşi, există şi problema lipsei de disciplină pe care o întâlnim câteodată în biserică – un fapt regretabil, dar foarte real; ceea ce este mai regretabil e faptul că cei care vorbesc în timpul Sfintei Liturghii sunt chiar unii dintre apropiaţii bisericii. Împotriva acestei situaţii căutăm remedii: ne situăm într-o parte a bisericii unde ştim că, de obicei, nu este gălăgie sau aglomeraţie sau, în ultimă instanţă, ne luptăm cu gândurile noastre şi cu cei din jur, pentru a ignora ceea ce se întâmplă.

De asemenea, majoritatea credincioşilor ortodocşi ce vin la Sf. Liturghie nu sunt atât de bine pregătiţi teoretic, adică nu ştiu cu precizie toate momentele acesteia şi nici simbolismul lor, la fel cum nici părinţii sau bunicii noştri nu cunoşteau aceste lucruri de amănunt – să spunem. Aceasta se poate explica prin faptul că Ortodoxia “este o credinţă liturgică: întâi ritualul, apoi doctrina şi teoria“, după cum spunea un teolog rus, G. Florovsky.

*Acestea au fost ideile dezbătute de către părinte şi tineri. Următorul text va fi despre simbolismul momentelor de la Sfânta Liturghie. Discuţia va avea loc azi, 11 noiembrie, la ora 18:00, în Biserica Sf. Ilie Tesviteanul (Sălăjan, Bucureşti), la care puteţi participa.

Foto: © Kadmy | Dreamstime.com – Orthodox Christian Euharist Sacrament Ceremony Photo